Guvernul Republicii Moldova a aprobat, pe 18 noiembrie curent, Programul de
Dezvoltare a Horticulturii pentru anii 2021-2025, inclusiv Planul de acțiuni
pentru implementarea acestuia. În acest context, am solicitat un interviu
Ministrului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion PERJU.
Domnule ministru, spre ce este orientat acest
document și care sunt scopurile finale?
Documentul este orientat spre consolidarea eforturilor și intervențiilor în
sectorul horticol, fiind focusat prioritar pe dezvoltarea sustenabilă. Scopul
Programului vizat constă în sporirea competitivității și rezilienței sectorului
horticol prin creșterea valorii producției și aprofundarea integrării lanțului
valoric, cu accent pe dezvoltarea durabilă a mediului rural. În procesul de
implementare a Programului, ne propunem ca până în anul 2025 să atingem câteva
obiective. Astfel, intenționăm să extindem accesul la piețele externe, să
sporim competitivitatea forței de muncă și a mediului de afaceri. Totodată,
avem certitudinea că noul Program va aduce plus valoare sectorului horticol în
țara noastră și va perpetua dezvoltarea și inovarea, componente ce generează
profit atât pentru întreprinderi, cât și pentru bugetul de stat.
La modul practic, cum se va implementa proiectul
și cum vom observa schimbările survenite?
Este necesar de specificat faptul că Planul de acțiuni al Programului
prevede implementarea graduală a acestuia, fiind trasate obiective specifice și
măsurabile, ce țin de extinderea suprafețelor perene, prin înființarea
plantațiilor intensive și super-intensive noi, cu o suprafață de circa 21,8 mii
ha; creșterea producției globale de fructe cu circa 508,7 mii tone sau 35%;
creșterea producției globale de legume cu circa 433 mii tone sau 45%; creșterea
recoltei medii la ha pentru produsele horticole cu circa 40%; extinderea
suprafețelor irigate, prin efectuarea investițiilor în circa 91,1 mii ha. De
asemenea, este prevăzută extinderea spațiilor de păstrare a fructelor, prin
crearea depozitelor frigorifice noi cu o capacitate de depozitare de circa 338
mii tone fructe; crearea caselor de ambalare noi cu o capacitate de circa 45
mii tone de fructe; extinderea spațiilor protejate de producere a legumelor, cu
circa 5 mii ha; creșterea valorii exporturilor pentru produsele horticole cu
peste 200 milioane dolari SUA etc. Programul de Dezvoltare a Horticulturii
pentru anii 2021-2025 are la temelie analize profunde, întrucât în procesul de
elaborare a acestui program am beneficiat de suportul partenerilor externi,
inclusiv USAID.
Este un proiect ambițios și care, la final, va
asigura o creștere substanțială a volumului producției horticole în Republica
Moldova. Această producție unde va fi comercializată, preponderent pe piața
internă sau cea externă?
Piața internă este asigurată cu produse horticole, ba chiar se atestă un
consum insuficient de fructe și legume. Eu pledez pentru majorarea consumului
intern, a produselor autohtone – acțiune cu beneficii directe, atât asupra
consumatorilor, producătorilor, cât și a întregii ramuri horticole. Totodată,
este evident faptul că piața externă trebuie diversificată și, în acest
context, în permanență am opinat în favoarea acestui fapt. Am spus-o și
anterior, atunci când activam în calitate de vicedirector al proiectului
Competitivitatea Agricolă si Dezvoltarea Agriculturii (ACED), obiectivele
căruia țineau de diversificarea pieței, cu accente sporite pe accederea pe
piețele europene. În același timp, lucram foarte mult pentru valorificarea pieței
din Federația Rusă, pentru că este de o importanță vitală să nu neglijăm
piețele tradiționale atunci când ne propunem să valorificăm piețe noi. Pomicultura
este un element structural important al economiei țării noastre și o sursă de
locuri de muncă și de venit în zonele rurale. În acest sector activează peste
1000 de companii implicate direct în producerea și prelucrarea ulterioară a
fructelor și legumelor, care angajează peste 10.000 de angajați, iar cifra de
afaceri anuală este de peste 5 miliarde de lei. Astfel, este evident efectul
multiplicator pentru alte sectoare ale economiei, de-a lungul întregului lanț
valoric.
În afară de piața rusă și cea a Uniunii Europene, ce
piețe mai avem în vizor pentru desfacerea produselor horticole moldovenești?
Eforturi susținute au fost depuse pentru deschiderea pieței europene, cea a
Orientului Mijlociu, personal fiind detașat în repetate rânduri în Dubai, o
piață extrem de mare. Este vital ca statul să vină cu instrumente și pârghii
pentru a susține producătorii și exportatorii să-și realizeze marfa, acolo unde
este consumator și preț bun: ajustări de
taxe, acorduri bilaterale de liber schimb, eliminări de taxe, care să creeze
premise pentru a pătrunde pe o piață sau alta. Spre exemplu, dacă e să vorbim
despre merele autohtone, atunci pornim de la faptul că avem o cotă de export fără taxe vamale pe piața europeană de 40 mii de tone. De
ani buni se lucrează pentru accederea pe piața UE a merelor noastre. Totuși,
astăzi pe piața europeană sunt solicitate prunele, strugurii de masă, cireșele,
dar nu și merele noastre. Or, pe moment, atestăm aceeași situație, când peste
98 la sută din merele autohtone sunt comercializate pe piața rusă.
Ce cantități de mere anticipăm că vor fi
comercializate anul acesta pe piața Federației Ruse?
Estimările arată că în anul curent pe piața rusă vor fi comercializate
circa 220 mii de tone de mere și doar 6-7 mii tone – pe piața Uniunii Europene.
În ultimă instanță, piața dictează regulile, oferta și prețurile de vânzare.
Așadar, producția noastră va fi competitivă atunci când vom exporta mere
moldovenești în Polonia, iar vinul – în Franța, Italia și Spania. Este
important și aspectul ce ține de imagine. Avem produse foarte bune, dar
insuficient promovate. Aici trebuie să ne dublăm eforturile, inclusiv prin
intermediul ambasadelor din străinătate ale Republicii Moldova, care trebuie
sa-și intensifice activitatea pe acest segment. La fel, este necesar de
acționat și pe piața internă, îmi doresc ca pe rafturile entităților comerciale
autohtone produsele horticole moldovenești să dețină o cotă de peste 50 la
sută, pe principii de competitivitate, desigur. Sloganul ”Cumpărăm produse
moldovenești!” trebuie să fie omniprezent.
Producătorii horticoli din Republica Moldova
investesc preponderent în plantații intensive și superintensive, ceea ce, din
start, presupune instalarea sistemelor de irigare. La scara întregii țări, ce
se urmărește pentru dezvoltarea sistemelor de irigare?
Este de remarcat faptul că dezvoltarea eficientă și durabilă a sectorului
depinde în mare măsură de accesul la surse sigure de apă pentru irigare. Au
fost luate o serie de măsuri pentru reabilitarea sistemului de irigare, care se
află într-o stare deplorabilă și nu permite dezvoltarea sectorului agricol. În
prezent, există 78 de sisteme de irigare centralizate în Republica Moldova,
care sunt situate pe o suprafață de 130,6 mii hectare, comparativ cu 330 mii
hectare irigate în anii ”90. Pentru reabilitarea, modernizarea și extinderea
sistemelor centralizate de irigații / drenaj și reabilitarea a aproximativ 117
stații de pompare, sunt necesare circa 4,2 miliarde MDL (75,0 mii MDL / 1 ha),
ceea ce va duce la creșterea suprafeței terenurilor irigate cu aproximativ 68,0
mii. ha. MADRM este angajat într-un dialog intens cu partenerii de dezvoltare
pentru a identifica și direcționa surse de finanțare pentru a atinge
obiectivele dorite în domeniul prevenirii și atenuării efectelor secetei. Dar
apare aici și un alt pericol: dacă nu schimbăm starea de fapt, într-o zi se
poate atesta că nu mai avem ce iriga, din cauza degradării solului, a
humusului. Există o corelație directă între lipsa de umiditate și degradarea
solului, deoarece apa de la precipitații nu este absorbită. În sudul țării
noastre anul acesta au fost ploi abundente care, pur și simplu, au spălat solul
și nu i-au sporit umiditatea. Trebuie să ne menținem solul fertil, căci acesta este
o adevărată comoară a Republicii Moldova.
Ce acțiuni au fost
întreprinse pentru eliminarea efectelor crizei pandemice asupra sectorului
agricol al Republicii Moldova?
Criza pandemică a intervenit într-un context climateric nefavorabil pentru
sectorul agricol din Moldova, aprofundând problemele pe acest segment. Cu toate
acestea, măsurile și politicile echilibrate, pentru sprijinirea producătorilor
agricoli, întreprinse de Guvern cu suportul statelor-partenere și a comunității
donatorilor, au contribuit la stabilizarea substanțială a situației existente,
prin oferirea unui șir de facilități fiscale și subvenții.
Circa 300 de milioane de lei au fost alocați pentru a acoperi parțial
pierderile suferite. Alte 24 de milioane au fost acordate pentru o
listă suplimentară de agricultori, care din cauza unor greșeli comise, în
timpul evaluării, de administrația locală de nivelul I și II, au fost excluși
din listele inițiale. Concomitent, am comunicat intens și cu instituțiile
bancare, deoarece agricultori se confruntau cu probleme legate de achitarea
creditelor contractate.
A intervenit operativ Prim-ministrul, cât și conducerea MADRM, pentru ca
reprezentanții sistemului creditar-bancar să accepte prelungirea creditelor și
să nu pună presiune pe producătorii agricoli. De asemenea, restituirea
TVA-ului, mulți producători agricoli aveau mijloace finaciare blocate în
conturile TVA, existând posibilitatea utilizării acestora pentru a compensa
taxele aferente la salariu, dar și alte taxe, precum plata impozitului funciar.
O altă măsură a vizat acoperirea dobânzii la împrumuturi, la credite pentru
agricultură, și aceasta o inițiativă menită să scoată presiunea de pe
producătorii agricoli. Urmează, în perspectivă imediată, să fie aprobat
proiectul de Hotărâre de Guvern pentru distribuirea mijloacelor financiare din
partea Federației Ruse (circa 60 milioane de lei), care le vom oferi
producătorilor agricoli, preponderent pentru porumb, care a fost afectat
drastic, dar care este cultivat, practic, de către toți producătorii agricoli.
Aceste mijloace financiare trebuie să le distribuim cât mai repede posibil, ca
să ajungă la producători.
În contextul pandemiei, cum
s-a interacționat cu partenerii de dezvoltare ?
Pentru a depăși și a atenua efectele crizei pandemice, am comunicat intens,
desigur, și cu reprezentanții instituțiilor financiare internaționale: FAO, IFAD,
Banca Mondială etc. Subiectul de bază al acestor discuții a fost stabilirea și
combaterea efectelor COVID-19 asupra sectorului agrar. Am discutat inclusiv cu
omologii mei din Belarus, România și Ucraina. În primele luni ale pandemiei au
fost luate măsurile necesare pentru a nu afecta, în primul rând, piața,
realizarea producției, deoarece a fost necesar, în acea perioadă, să fie
sistată activitatea piețelor publice. Pentru a redresa situația, s-a permis
practica comerțului ambulant, ca astăzi să fie acceptat de către toată lumea că
nu putem închide piețele sau magazinele, căci agricultura este legată de
sistemul biologic – animalele trebuie să fie hrănite, culturile trebuie să fie
semănate în timp oportun, irigate etc. Viața trebuie să continue, cu
respectarea tuturor rigorilor dictate de pandemie, or nu putem bloca
activitatea unei ramuri de o importanță vitală pentru economia națională –
agricultura. Au fost elaborate recomandările necesare, cu suportul
autorităților internaționale, pentru activitățile în câmp, în industria
alimentară, la fabrici sau în industria vinicolă, unde trebuie să fie
respectate toate măsurile – distanțare socială, utilizarea de dezinfectanți, cu
folosirea de măști și mănuși de proteție, măsurarea temperaturii angajaților
etc. Aceste practici noi dictează costuri mai mari, dar sănătatea cetățeanului
costă mult mai mult. În primele luni ale pandemiei a avut de suferit
vinificația, pe motiv, în primul rând, că HORECA a fost paralizată, fiind
închise cafenelele, barurile, restaurantele etc. Pe de altă parte, a căzut și
ramura turismului, și aceasta având un impact negativ, deoarece este mult mai
simplu și ușor să-i vinzi unui turist câteva sticle de vin decât să gestionezi
vaste operațiuni de export a vinului. Astfel, în primele trei luni ale
pandemiei comerțul cu produse vinicole a scăzut de la 10 la 20 la sută, pe
anumite varietăți distincte. Celelalte ramuri nu au suferit atât de mult, căci,
voi repeta, la modul operativ au fost luate toate măsurile necesare.
Exporturile au fost afectate în primele luni ale pandemiei pe motiv, bunăoară,
că s-au închis anumite puncte vamale, în concordanță cu acțiunile autorităților
vamale ale vecinilor noștri, Ucraina și România. De aici, exportatorii erau
reorintați către punctele de trecere funcționale, ulterior fiind redeschise
toate punctele de trecere a hotarului de stat.
Care este rolul partenerilor
de dezvoltare, al organizațiilor finanțatoare internaționale de profil, în
consolidarea și dezvoltarea sectorului agricol național?
Ministerul are o conlucrare constructivă cu partenerii externi de
dezvoltare, fiind antrenați într-un șir de proiecte comune, cu impact
substanțial asupra modernizării tuturor sectoarelor aferente Ministerului. Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Fondul Internațional
pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD), Banca Mondială (BM), Agenția Statelor Unite
pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Banca Europeană de Investiții (BEI),,
Guvernele statelor partenere, sunt doar câțiva parteneri de încredere, care
susțin Guvernul în realizarea priorităților de pe agendă, conexe dezvoltării,
promovării și modernizării unui sector agroalimentar consolidat și durabil.
Sursa: EastFruit
