La sfârşit de an, echipa EastFruit continuă să
analizeze rezultatele din sectorul cultivării fructelor şi legumelor pentru 2021. În acest articol, sunt prezentate cele mai importante
evenimente TOP-10 ale acestui an care au avut loc în sectorul fructelor și
legumelor din Moldova.
1. 1. Anomalii meteorologice care au afectat calitatea fructelor și legumelor
și comercializarea acestora
Pentru al doilea an consecutiv,
Moldova se confruntă cu o vreme absolut atipică țării noastre. Dacă în 2020 pomicultorii
și legumicultorii din țară, (Moldova având una dintre cele mai reduse suprafeţe
irrigate din Europa) au suferit de pe urma cele mai grave secete din ultimele
decenii, atunci în 2021, exact momentul când era mai puțin nevoie, a căzut o
cantitate semnificativ de mare de precipitaţii.
Primăvara acestui an a fost una neobișnuit
de rece, lungă și ploioasă, fapt ce a afectat negativ începutul sezonului de
vegetație practic pentru toate culturile. Pe de altă parte, vara fierbinte a
făcut posibilă reducerea cât mai mult a întârzierii maturării fructelor și
legumelor, toamna însă, din cauza vremii ploioase și răcoroase, efectuarea
recoltării la timp a fost împiedicată din nou și a dus la o întârziere a
maturării legumelor, fructelor și strugurilor, iar cel mai neplăcut - le-a
afectat negativ calitatea acestora.
În cazul culturilor pomicole, amânarea perioadei de recoltare în masă și comercializarea
noii recolte pe piața locală a durat în medie două săptămâni (iar la strugurii
de masă din soiurile târzii până la trei săptămâni). În același timp, viticultorii
nu au fost adesea siguri de calitatea înaltă a strugurilor, merelor și a altor
fructe și legume, prin urmare, spre deosebire de anii precedenţi, de această
dată au încercat să vândă produsele cât mai curând posibil.
Prin urmare, cea mai mare pondere
a prunelor de calitate înaltă din recolta 2021 a fost vândută până la jumătatea
lunii noiembrie, respectiv. cu aproximativ două săptămâni mai devreme decât de
obicei. În Moldova, acesta este al doilea caz din ultimii șapte ani când
practic nu au rămas stocuri de prune în frigiderele producătorilor și
comercianților agricoli la sfârșitul lunii decembrie.
O situație similară a avut loc și
în cazul strugurilor de masă: volumul exporturilor din această toamnă l-a
depășit cu mult pe cel din ultimii ani. Până la sfârșitul toamnei, potrivit
estimărilor experților, viticultorii din țară au reuşit să comercializeze cel
puțin 70-80% din toate produse pe piețele externe, iar potrivit experților din
asociațiile agricole, acest lucru este unul îmbucurător.
În cele din urmă, cea mai semnificativă
schimbare a strategiei de marketing în afacerea cu fructe a avut loc pe piața
merelor proaspete. În lunile de toamnă a anului curent, Moldova a exportat de câteva
ori mai multe mere comparativ cu aceleași perioade din ultimii doi ani.
Acest lucru este unul destul de
remarcant, având în vedere faptul că cea mai mare parte a merelor din recolta
2020 care au fost depozitate, s-au vândut în perioada ianuarie-iunie 2021. Dacă
mai înainte această strategie a funcționat și a făcut posibilă obținerea unui
preț mai mare decât în perioada septembrie-decembrie, atunci în ultimul sezon
situația s-a schimbat dramatic. În Federaţia Rusă, volumele de producție și
capacitățile de depozitare a merelor au crescut considerabil și, în general,
concurența pe piețele regionale și globale a atins un nivel fără precedent.
Așadar, pentru jucătorii de pe
piața locală de fructe, a fost o mare surpriză faptul că prețul merelor a
scăzut în a doua jumătate a sezonului 2020/21 și că nu a existat practice deloc
cerere pentru acestea din partea Federaţiei Ruse. Ca urmare, conform estimărilor
experților, cel puțin 40 de mii de tone de mere de înaltă calitate din recolta
2020 din depozite au fost vândute pentru producerea concentratului de mere.
Se pare că agricultorii şi-au
învăţat lecţia din această situație și au început să exporte activ mere din
soiurile de toamnă deja în septembrie 2021, la scurt timp după ce au fost
recoltate.
Cu toate acestea, agricultorii mai au de
lucrat la îmbunătățirea
calității merelor pentru a ajunge la standardele internaționale. Pentru a realiza
acest lucru, merită de luat în considerare experiența Ucrainei, care a reuşit
să diversifice cu succes exportul acestor fructe după interzicerea lor în
Federația Rusă.
2. 2. Volume record de prelucrare a merelor și prunelor
În anul 2021, conform
estimărilor experţilor, în Moldova au fost deja prelucrate cel puțin 320-330
mii tone de mere. Mai multe dintre ele, poate chiar zeci de mii de tone, vor fi
furnizate direct din frigidere pentru fabricile de concentrat în primăvara anului
viitor. În total, Moldova va procesa aproximativ 350 de mii de tone de mere din
recolta din 2021, ceea ce este foarte aproape de un nou record.
În medie, în ultimii cinci ani,
nu au fost date spre prelucrare mai mult de 300-340 de mii de tone de mere. Cu
toate acestea, desigur, acest record nu reprezintă un prilej de mândrie,
deoarece cu cât se vând mai multe mere pentru procesare, cu atât agricultorii câștigă
mai puțin. Pentru astfel de mere, producătorul primeşte în medie de 5-10 ori
mai puţin decât pentru un măr vândut pe piaţa proaspătă de fructe. Acest lucru întăreşte
din nou concluziile redate mai sus, şi anume că agricultorii moldoveni au
nevoie urgent să îmbunătățească calitatea merelor cultivate.
Volumul de prelucrare a prunelor
a fost, de asemenea, foarte mare în acest an. Totuși, principalul motiv a fost
vremea neprielnică, și anume, precipitațiile excesive prezente în luna mai și
în prima jumătate a verii, precum și toamna în timpul recoltării. Acest lucru a
afectat negativ posibilitățile de depozitare pe termen lung a prunelor, prin
urmare, agricultorii au decis să nu riște.
Potrivit estimărilor experților,
în țară au fost prelucrate cel puțin 30-40 de mii de tone de prune. În același
timp, mii de tone au fost date spre procesare (în distilate și băuturi
spirtoase) și în România. La un moment dat, aceste loturi au echilibrat
situaţia pe piața internă și au permis producătorilor să mențină nivelul
prețurilor angro la prune la un nivel acceptabil şi pentru ei.
3. 3. Noi încercări de diversificare a exporturilor de mere
La fiecare punct discutat deja, se revine la cea mai importantă problemă
– calitatea mărului cultivat în ţară. Calitatea produselor este un obstacol cheie
în noile încercări de diversificare a exporturilor de mere.
După cum arată experiența Ucrainei
în diversificarea exporturilor de fructe, un măr de înaltă calitate poate fi
vândut la un preț mai mare în țările din Orientul Mijlociu, Africa de Nord și
Asia de Sud-Est decât în Federaţia Rusia. Cu toate acestea, pentru a reuşi
această performanţă, un măr de calitate trebuie să fie cultivat corect şi
depozitat folosind inhibitori de etilenă de înaltă calitate, sortaţi
corespunzător pe o linie optică de sortare, ambalați în cutii de carton de
înaltă calitate, care sunt diferite de cele utilizate pentru livrări în Rusia
și care oferă posibilitatea transportării acestora timp de 30-40, iar uneori
chiar şi 55 de zile într-un container frigorific maritim.
Totodată, cultivând un măr de
înaltă calitate, agricultorii trebuie să înveţe și modul de realizare a contactului
direct cu cumpărătorul. Respectiv, trebuie să investească în marketing atât
timp, cât și bani. În 2019, proiectul FAO-BERD a organizat cel mai mare forum
B2B din Moldova cu cumpărători de mere din întreaga lume. Totuși, la acel
moment, furnizorii din Moldova nu erau pregătiți să îndeplinească cerințele de
bază ale importatorilor de mere, deși au existat încercări de a face livrări de
probă, precum și interes din partea importatorilor pentru potențiale achiziții
de fructe din Moldova.
4.
4. Prețuri
record pentru nuci
În sezonul 2020/21, prețurile pentru
nuci au scăzut la minime record. Extinderea suprafețelor și majorarea volumelor
de producție, în special în cazul liderului pieței mondiale – SUA, au pus în
mod direct presiune asupra prețurilor nucilor din întreaga lume. Situaţia a
fost agravată de războaiele comerciale dintre Statele Unite şi unele ţări
asiatice, care au dus la o reorientare a ofertei de nuci americane către piaţa
europeană. Prin urmare, în sezonul trecut, prețurile la nuci în Moldova, în
ciuda unei recolte relativ scăzute, au fost șocant de scăzute. În special,
chiar și în a doua jumătate a sezonului, cererea pentru acestea a rămas a fi scăzută,
iar cei care le achiziţionau reduceau
constant nivelul prețurilor.
Pe acest fon, practic nu a
existat cerere pentru puieții de nuc în ţară, iar înființarea de noi livezi a
fost stopată. Situația deţinătorilor de pepiniere a fost agravată de situaţia
complicată a exportului de puieți din Moldova către UE. O situație similară a avut
loc și în țările vecine - nu a existat niciun interes pentru înființarea de noi
plantații de nuci pe fondul prețurilor scăzute la minime record pentru acestea.
Mai mult, au apărut primele cazuri de defrişare a livezilor care au ajuns la
fructificare.
Situația însă s-a schimbat
dramatic spre jumătatea anului curent. O secetă în statul California, SUA, unde
se cultivă cea mai mare parte a nucilor de calitate premium din lume, a dus la
o revizuire în scădere a prognozelor de producție. În ciuda suprafeței record,
producția de nuci din SUA a scăzut brusc în 2021, ducând la o creștere fără
precedent a prețurilor începând din luna iunie.
În consecință, în Moldova în acest an, prețurile angro la miezul de nucă din noua
recoltă au atins un maxim record până la începutul lunii decembrie, crescând până
la 140 lei/kg (8 USD/kg). În același timp, în retailul local la un moment dat
prețurile la acestea s-au apropiat de recordul istoric - aproximativ 250 lei/kg
(14 USD/kg).
Ținând cont de creșterea prețurilor
mondiale, echipa EastFruit din Moldova nu exclude faptul că, în urma
rezultatelor acestui sezon de comercializare, volumul încasărilor din exportul
de nuci autohtone să atingă recordurile anterioare și să ajungă până la 100-120
milioane dolari.
Condițiile preliminare pentru atingerea
acestor recorduri de preț sunt destul de evidente: în acest moment, cererea din
partea exportatorilor rămâne a fi la un nivel foarte ridicat, iar recolta de
nuci în ţară în acest an s-a dovedit a fi relativ scăzută - aproximativ 25-30
mii tone în coajă.
O altă problemă stringentă este
lipsa acută de muncitori în acest sector horticol. Conform observațiilor
reprezentanților Uniunii Asociațiilor Producătorilor de Culturi Nucifere din
Moldova (UAPCN), anul acesta, volumul de aprovizionare cu nuci recoltate din
păduri și de pe aleile de lângă drumuri a scăzut brusc.
Având în vedere prețurile record
în acest sezon, cel mai probabil investitorii din Moldova vor acorda din nou
atenție investițiilor în nuci. La urma urmei, cultivarea nucilor în țară
continuă să se dezvolte. Și în timp ce cultura nucului pentru mulţi este deja
demodată, agricultorii moldoveni au început a planta activ alune și migdale.
Prin urmare, în anul 2021, conform estimărilor experților, suprafața totală a
livezilor de nuci din Moldova a ajuns la 17-20 de mii de hectare. Poate că
acest sector al pomiculturii locale este pregătit pentru investiții în
infrastructura de procesare în viitorul apropiat.
5. 5. Caise proaspete exportate în volume record
În acest an, în mod neaşteptat sectorul
cultivării caiselor a cunoscut o remarcabilă îmbunătăţire. În 2021, Moldova a exportat aproximativ 5,5
mii de tone de caise în 16 țări europene.
Desigur, au existat motive bine
fundamentate pentru acest lucru: în țările UE s-au înregistrat din nou
înghețuri, ceea ce a dus la pierderi serioase de caise. Probleme similare au
apărut şi în Asia Centrală, în special
în Tadjikistan și Uzbekistan, acesta din urmă fiind unul dintre cei mai mari
cinci exportatori mondiali de caise din lume. Prin urmare, nu este de mirare faptul
că prețurile la caise au fost înalte, iar cererea pentru caisele autohtone a
crescut brusc.
În consecință, exportul de caise
proaspete din Moldova în anul current a atins un nivel record și a depășit de
câteva ori statisticele din ultimii trei-patru ani. Acest lucru este cu atât
mai plăcut cu cât multe întreprinderi horticole care cultivă fructe sâmburoase
considerau producția de caise ca fiind una secundară producției de vișine și cireşe.
Cu alte cuvinte, anterior, livezile de caise erau plantate pentru a îndeplinirea
normei întregi a muncitorilor sezonieri, angajați de obicei în procesul de
îngrijire a plantaţiilor și recoltare a altor fructe sâmburoase.
Este evident faptul că volumele
record de caise exportate în 2021 au devenit posibile nu datorită succesului
Republicii Moldova pe acest segment, ci datorită problemelor legate de înghețurile ce au avut loc în alte țări.
Apropo, horticultorii europeni încearcă la moment să soluţioneze în mod activ
problema înghețurilor, cumpărând mori de vânt pentru a se proteja împotriva lor
și investind activ în cultivarea fructelor sâmburoase de calitate premium în
sere.
6.
6. Probleme
legate de calitatea cireșelor
Din păcate, pentru agricultorii
care cultivă cireșe, principala problemă pentru al doilea an consecutiv rămâne
a fi problema menținerii calității acestora, iar calitatea cireșelor locale în
ultimii ani a fost afectată semnificativ de precipitațiile din ajunul și din
timpul recoltării. Mai mult ca atât, acest lucru se întâmplă în anii ploioşi și
în anotimpurile relativ secetoase.
Pe de altă parte, cultivarea
cireșelor și vişinelor este una dintre puținele din structura fructelor sâmburoase
care a demonstrat o creștere stabilă a suprafețelor în ultimii cinci ani: de la
3,5 mii tone și 3,2 mii hectare în 2017 la 4,5 mii hectare, respectiv 4,2 mii
hectare în 2021.
Totuși, pentru dezvoltarea
ulterioară a acestui segment, mai ales în ceea ce privește potențialul de
export, este de o importanță vitală pentru horticultori să investească în
protecția anti-ploaie a plantațiilor sau în cultivarea cireșilor premium pentru
export în sere). De asemenea, necesită a fi instruiţi în răcirea corectă a
fructelor (de preferință cu ajutorul hidrocooling-ului), iar ulterior sortarea
şi ambalarea conform standardelor europene.
7. 7. Reducerea subvențiilor pentru sectorul pomicol
În 2021, suma subvențiilor
pentru livezi și vii a scăzut drastic în Moldova. Conform datelor preliminare
ale Agenției pentru Intervenții și Plăți în Agricultură (AIPA), în 2021, a
primit 468 de cereri de la producătorii agricoli pentru subvenții
post-investiționale pentru modernizarea sau defrişarea vechilor plantații
multianuale în sumă de 70,5 milioane de lei (aproximativ 4 milioane de dolari).
Acestă sumă reprezintă 14% din valoarea totală a subvențiilor pentru
dezvoltarea agriculturii și zonelor rurale solicitate de entitățile economice
private în acest an - 507 milioane lei (aproximativ 29 milioane dolari).
Anul trecut, AIPA a primit 1.119
cereri pentru subvenționarea investițiilor în plantații multianuale în valoare
de 212,5 milioane lei (aproximativ 12,8 milioane dolari), din care agenţia a
autorizat puțin peste 1.000 de cereri de plată în valoare de aproximativ 181
milioane lei (aproximativ 11 milioane de dolari). Această sumă reprezintă
aproximativ 15% din fondul de stat al subvențiilor agricole pentru ultimul an.
Reducerea subvențiilor, desigur,
nu a fost pe placul agricultorilor. Cu toate acestea, pe termen lung, acest
lucru are un efect pozitiv pentru crearea unui model de afaceri horticol mai
durabil în țară.
8.
8. Protecționism în comerțul intern
În acest an, au fost adoptate
modificări la legea comerțului intern, care obligă magazinele alimentare să
aloce cel puțin 50% din rafturi pentru produsele fabricate în Moldova. De
dragul introducerii acestei măsuri la nivel guvernamental, au fost adoptate
chiar și reglementări separate, dar nu toate cele care ar fi trebuit să urmeze.
Ca urmare, această prevedere a legii nu a început niciodată să funcționeze în
practică.
Respectiv, unii oficiali
guvernamentali de rang înalt au declarat public că această idee este
„anacronică”. Politicienii din opoziție și multe organizații ale producătorilor
agricoli recunosc această prevedere a legii ca fiind imperfectă, dar se opun
ferm abrogării ei. În același timp, producătorii de fructe și legume din
Moldova sunt deja îngrijorați de planurile autorităților de a-i lipsi de
preferințe în comerțul cu amănuntul local, pe care de fapt nici nu le au.
Cu toate acestea, după cum arată
experiența mondială, astfel de soluții nu fac decât să agraveze problemele producătorilor
și ale comerțului, ale statului și ale consumatorilor finali. Până la urmă,
dacă în Moldova vor începe cu adevărat să se aplice aceste reglementări, atunci
consumatorii vor fi obligați să fie limitaţi în alegerea produselor de calitate
și vor fi obligați să plătească un preţ mai mare pentru produsele fabricate
local. În consecință, cheltuielile consumatorilor vor crește, iar accesul la
fructe și legume de calitate va fi limitat. Totodată, calitatea produselor de
pe rafturile magazinelor se va deteriora, fapt ce va duce la o ieșire a
consumatorilor în formate de comerț neorganizat, ceea ce înseamnă că atât veniturile
lanțurilor de supermarketuri, cât și suma impozitelor plătite de aceștia la
bugetul de stat va scădea. Ei bine, și cel mai important, așa cum s-a menționat
în repetate rânduri deja, va scădea motivația agricultorilor moldoveni de a
îmbunătăți considerabil calitatea fructelor și legumelor cultivate – acesta fiind
principalul obstacol în calea țării pentru diversificarea exporturilor.
9.
9. Preţuri mici la cartofi
Prețurile scăzute la cartofi în sezonul 2020/21 nu au condus la o scădere a suprafeței ocupate de cartofi, așa cum s-ar putea fi așteptat mulți. Apropo, atunci prețurile au fost scăzute din cauza lockdown-urilor din UE și a lipsei procesării cartofilor pentru segmentul HoReCa. Prin urmare, cartofii importați au scăzut în
preț și în țară.
De ce nu s-a redus suprafața cu
cartofi în Moldova în 2021? Cultivatorii de cartofi, în loc să vândă ieftin
cartofi comercializabili, au decis să-i păstreze de sămânță, respective au fost
puşi înapoi în pământ în speranța obţinerii unui preț mai mare în sezonul
2021/22.
După cum se observă, rezultatul
este opusul celui așteptat. Încă de la începutul sezonului 2021/22 în Moldova
s-au înregistrat cele mai mici prețuri la cartofi în comparație cu piețele
altor țări acoperite de monitorizarea prețurilor EastFruit și chiar pentru
exportul de cartofi din Moldova către Rusia, Belarus, Ucraina și Balcani!
Cu toate acestea, din mai multe
motive, inclusiv din cauza reducerii folosirii pesticidelor și nivelul în
general scăzut al folosirii tehnologiilor agricole, calitatea culturii de
cartof în ţară a fost destul de scăzută, ceea ce a limitat oportunitățile de
export și a continuat să pună presiune asupra prețurilor.
Nu este de mirare faptul că acum furnizorii locali de cartofi de sămânță
susțin că unii dintre clienții lor intenționează să reducă suprafeţele cultivate,
ba chiar să renunţe la ei în favoarea cultivării cerealelor anul viitor.
10. 10. Majorarea subvențiilor pentru
asigurările agricole
Legea Republicii Moldova privind
asigurarea subvenționată pentru riscuri agricole a fost modificată pentru a
crește ponderea subvenției primelor de asigurare de la 50% la 70%. Datorită
acestui fapt, suma totală a primelor de asigurare încasate de au crescut, de
asemenea, considerabil de mult.
Recent, Guvernul Republicii
Moldova a adoptat o nouă listă (extinsă) de riscuri și culturi, a căror
asigurare poate fi subvenționată din fondul de stat pentru sprijinirea
producătorilor agricoli și a zonelor rurale. Una dintre cele mai importante
schimbări este faptul că lista include riscuri clar formulate asociate cu
scăderea calității (și a prețului) fructelor. De exemplu, agricultorii au
dreptul să se asigure împotriva pierderii calității merelor, în special cele
afectate de grindină, motiv pentru care ajung să fie date la prelucrare şi nu
sunt comercializate pe piaţa fructelor proaspete. Probabil că anul viitor vor exista produse de
asigurare corespunzătoare și cerere pentru acestea.
Sursa: EastFruit