Rolul lucernei în restabilirea
structurii solului este unul enorm. Potrivit cercetărilor, cantitatea de
rădăcini în sol, în stratul de 50 cm, timp de 3 ani de cultivare a lucernei
este echivalentă cu folosirea a 60-70 tone de gunoi de grajd. De asemenea,
lucerna previne salinizarea terenurilor irigate, asimilează în resturile de
mirişte şi rădăcini o cantitate mare de azot. La fel, ea permite economisirea,
la producerea îngrăşămintelor, unei cantități enorme de energie. Nu în ultimul
rând, lucerna este un bun furajer și o plantă meliferă.
Spre regret, în ultimul timp,
fermierii moldoveni au cam renunțat la cultivarea lucernei, orientându-se spre
culturi ce aduc profit economic direc:, porumb, floarea soarelui și grâu. La
nivel mondial, lucerna se cultivă pe o suprafață de circa 30 de milioane de
hectare.
Specialiștii susțin că această
cultură nu ar trebui să lipsească din asolament nici într-o gospodărie. Despre
cât de valoroasă este cultura de lucernă și de ce ar trebui ca fermierii să o
cultive, AGROMEDIA a discutat cu Boris Boincean, doctoru habilitat în ştiinţe
agricole, profesor cercetător şi expert în agricultura durabilă şi cea
ecologică, directorul Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp
„Selecţia” din Bălţi.
Solurile de cernoziom au fost create sub vegetație perenă, nu sub cea
anuală cum ar fi grâul sau porumbul. Cele perene, cum este lucerna, au sistemul
radicular foarte bine dezvoltat. Masa lor de rădăcini este destul de mare, în
raport de 1/1, altfel spus, partea aeriană este egală cu cea subterană. De
aceea, după capacitatea de a restabili fertilitatea solului, aceste culturi,
inclusiv lucerna sunt cu mult mai avantajoase decât culturile anuale. Lucerna
are un aport considerabil la îmbogățirea solului cu materie organică.
De asemenea, lucerna este cea mai
bună sursă de îmbogățire a solului cu azot. Planta fixează azotul atmosferic,
de care beneficiază culturile următoare din rotație.
Culturile leguminoase, inclusiv lucerna, au pe rădăcini niște
nodozități care au capacitatea de a fixa azotul din atmosferă. 78% din
atmosferă este azot, dar culturile cum ar fi grâul, floarea soarelui ș.a. nu au
această capacitate. De aceea, lucerna se află în topul culturilor care
acumulează azotul atmosferic.
Lucerna este considerată una
dintre cele mai valoroase plante de nutreț. Ea este ingredientul cu proporția
cea mai mare în amestecurile destinate furajării în zootehnie, datorită
conținutului ridicat de proteină și alte elemente necesare nutriției la
animale, cum ar fi calciu, potasiu, fier, caroten și substanțe estrogene,
acestea din urmă putând influența ciclul reproductiv la animale. Fânul de
lucernă este recomandat în primul rând în alimentația vacilor de lapte, dar
este hrănitor și pentru alte animale.
Lucerna este și o plantă furajeră. Ea trebuie să fie folosită în hrana
pentru animale, a vitelor mari cornute în deosebi. Hrănind animalele cu
lucernă, avem posibilitatea să întoarcem îngrășămintele înapoi în sol prin
gunoiul de grajd, care este incomparabil cu îngrășămintele minerale, acestea
din urmă distrugând mai degrabă solul.
Dincolo de beneficiile pe care le
oferă crescătorilor de animale și agricultorilor, lucerna reprezintă și o
cultură profitabilă, investiția propriu-zisă (semănarea), fiind necesară o dată
la 3-4 ani.
Mai mult, lucerna poate fi folosită și ca o cultură energetică. Masa
verde poate fi utilizată pentru fermentare, pentru metanizare în producerea
biogazului. Iar biogazul poate servi ca sursă de energie, mai cu seamă, în
condițiile actuale, când prețurile la gaz sunt foarte mari. Iar digestatul,
produsul ce rămâne în urma fermentării, este un bun îngrășământ organic. În acest
mod, noi câștigăm dublu.
Un alt aspect este importanța
agrotehnică a lucernei.
Lucerna este o cultură de semănat compact și având sistemul radicular
dezvoltat, acoperă solul foarte bine, prevenind astfel eroziunile. Previne
pericolul căderii precipitațiilor atmosferice direct pe suprafața goală a
solului. Fiind cultură perenă, se seamănă o dată la 3 ani. Practic, 3 ani de
zile nu lucrăm solul. Astfel, turbația minimă a solului permite reducerea
pierderilor de materie organică. Academicianul Lupașco considera lucerna „aurul verde al Republicii Moldova”, și pe
bună dreptate. Din păcate, noi avem acest aur, dar nu îl folosim. Ne-am
orientat la bani, exploatăm fertilitatea solului, iar pentru asta copiii și
nepoții nu ne vor ierta.
Potrivit expertului Boris
Boincean, pe terenurile Institutului de Cercetări „Selecția” din Bălți lucerna
este cultivată cu mai multe scopuri, printre care:
Pentru a îmbogăți calitatea solului. Pentru a reduce încălzirea
globală, fiindcă prin cultivarea lucernei, noi fixăm carbonul din atmosferă. De
asemenea, scopul nostru este să producem semințe. Spre regret, sunt foarte
puțini cei care se ocupă cu producerea semințelor de calitate. Primordial
pentru Institutul de Selecție este creșterea semințelor de calitate înaltă,
inclusiv pentru lucernă, a declarat pentru AGROMEDIA, Boris Boincean.
Sursa: AGROMEDIA
