În aceste zile, coacăza neagră de
pe câmpurile din satul Leuntea, raionul Căușeni se recoltează într-un mod unic
în țară: cu ajutorul unei combine special destinată acestor fel de lucrări.
Acum câțiva ani, Mihai Rovenco a plantat 35 de hectare de coacăză și a
achiziționat tehnologia modernă de recoltare.
Am plantat 2 soiuri,
care se coc pe rând: „Gofert” și „Rubin”. Am început deja recoltarea. Strângem
cu combina. Sigur că o parte din
pomușoare mai rămân, astfel, din urmă vin muncitorii și strâng ce nu a reușit
combina.
Vă imaginați câți oameni trebuie ca să strângă această cantitate de
coacăză? Combina însă, foarte ușor, merge și strânge în jur de 7, 8 tone pe zi.
Nu am mai auzit, cred că suntem unica gospodărie care avem așa combină pentru
strâns coacăză, spune Mihai Rovenco.
Anul acesta a fost unul prielnic
pentru coacăza neagră, spune fermierul. Deși e un an secetos, în câmpul de
coacăză este instalat sistemul de irigare prin picurare și plantația nu a avut
de suferit din acest motiv.
Iată, dacă vedeți, este foarte roditoare. Sigur că, problema anului
este lipsa umezelii. La noi, câmpul dat se irigă. Noi considerăm coacăza o
cultură ce aduce venit, comparativ cu alte culturi de un an de zile, de
exemplu. Din acest motiv, deja al 5-lea an consecutiv cultivăm coacăză,
menționează Mihai Rovenco.
Imediat după plantare, a fost
necesară investiția în mecanisme moderne de recoltare. Astfel, în prezent,
pomușoarele negre și mici nu mai sunt culese cu mâna, ca pe vremuri, dar cu o
combină de ultimă generație.
La hectarele pe care le avem noi aici, avem nevoie de cel puțin 150 de
oameni. Câte pomușoare poate să strângă un om pe zi? 80, 70 de kg de coacăză,
maxim 100 de kg. Dar combina, de dimineață, până acum, a strâns deja 2,5 tone.
Pe zi, strânge 7, 8 tone, povestește un muncitor din cadrul gospodăriei.
Europenii știu foarte bine să facă așa încât să nu avem nevoie de
atâtea brațe de muncă. Acum, ai noștri se duc toți în Europa la strâns fructe
și legume, noi am rămas fără brațe de muncă. De asta ne străduim să ieșim din
încurcătură utilizând tehnica modernă, susține Mihai Rovenco.
Pe lângă coacăza neagră,
întreprinderea agricolă a înființat și plantații de zmeură, mure și afine.
Seceta nu i-a speriat, spune agricultorul, toate sunt irigate prin picurare.
Aici, avem 2 hectare de zmeură. La fel, este roditoare anul acesta, dar
se putea și mai bine, ne mulțumim cu ce avem. Așteptăm să se coacă. Planta e ca
un copil. Trebuie să o educi, să o maturizezi, să-i dai povețe, să-i dai
tehnologie, atunci se formează și dă și ea ceea ce trebuie, povestește
fermierul.
Datorită Fondului Național de
Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDARM), în anul 2017, fermierii
din Leuntea au construit un frigider. Toate pomușoarele, direct din câmp, ajung
aici la congelare.
Ne ocupăm de congelarea materiei prime, adică a diferitor pomușoare:
mure, zmeură, căpșune, ajungem și la prune, și la caise. Tot ce se cere pe
piață noi congelăm. Procesul constă în: orice materie primă ce intră pe
teritoriu este spălată, apoi e trimisă la congelare, la temperatura de -40 de
grade. Apoi, toată materia primă este adusă la linie, unde este împachetată și
transportată la cumpărători, povestește Oxana Sârghi, administrator
frigider.
Pentru fermierii căușeneni,
înghețarea cu șoc termic a fructelor și pomușoarelor, reprezintă cheița de aur
a marilor uși spre export. Fiecare kg de pomușoare trece o expertiză minuțioasă
înainte de a fi înghețat.
Verificăm materia primă să nu fie mucegai, frunzulițe, crenguțe,
pământ. Se face procentul de impurități pentru fiecare. Se măsoară zahărul la
produs, temperatura cu care vine. Tot același procedeu îl facem apoi și la
materia primă congelată, spune Oxana Sârghi.
Întreprinderea agricolă din
Leontea a devenit cu adevărat europeană. Este unică pentru că a pus pe roate un
ciclu complet de producere. A fost construit un complex întreg, unde există o
rampă pentru primirea și expedierea fructelor, linii de sortare, ambalare,
camere pentru răcire, congelare și depozitare.
Exportăm în diferite țări: Canada, Germania, Franța, Italia, România,
Cehia, susține Oxana Sârghi.
În prezent, afacerea a devenit cu
adevărat profitabilă, iar zeci de tineri din localitate au acces la un loc de
muncă bine plătit. Fondurile europene în agricultură reușesc să ne țină acasă,
iar satele Moldovei capătă viață datorită acestor proiecte, spun fermierii.
Fără ajutorul părții europene, nu am fi putut face tot ce avem acum,
menționează Mihai Rovenco.
Sursa: AGROMEDIA
